Lucrări de licență: Condițiile dreptului de moștenire legală

Cuprinsul lucrării de licență Condițiile dreptului de moștenire legală

Condițiile dreptului de moștenire legală

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. CAPACITATEA SUCCESORALĂ 6
Secţiunea 1. Noţiune şi particularităţi 6
1.1. Situaţii privind capacitatea succesorală în cazul moştenirii prin reprezentare şi retransmitere 7
Secţiunea 2. Persoanele care au capacitate succesorală 8
2.1. Persoanele fizice în viaţa la data deschiderii moştenirii 8
2.2. Persoanele concepute dar nenăscute 9
2.3. Persoana fizică dispărută, dacă nu a intervenit o hotărâre judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă 13
2.4. Persoanele juridice 15
Secţiunea 3. Persoanele care nu au capacitate succesorală 16
3.1. Persoane fizice predecedate şi persoane juridice care au încetat să aibe fiinţă 16
3.2. Comorienții 17
3.3. Persoane fizice decedate în acelaşi timp (codecedații) 17
3.4. Incapacități speciale-cetățenii străini şi apatrizi 19
CAPITOLUL II. VOCAŢIA SUCCESORALĂ 29
Secțiunea 1. Formele vocaţiei succesorale 29
1.1. Vocația legală generală 29
1.2. Vocația legală concretă 30
CAPITOLUL III. NEDEMNITATEA SUCCESORALA 49
Secţiunea 1. Noţiune şi caractere juridice 49
Secţiunea 2. Nedemnitatea de drept 50
2.1. Cazurile în care intervine nedemnitatea de drept: 50
2.2. Analiza cazurilor de nedemnitate de drept 50
2.3. Condiţiile în care operează nedemnitatea de drept 54
2.4. Aspecte practice legate de constatarea nedemnităţii de drept 55
Secțiunea 3. Nedemnitatea judiciară 56
3.1. Cazurile în care intervine nedemnitatea judiciară 56
3.2. Analiza cazurilor de nedemnitate judiciară 57
3.3. Modul de operare al nedemnităţii judiciare 63
3.4. Condiţiile în care operează nedemnitatea judiciară 64
3.5. Aspecte practice legate de nedemnitatea judiciară 65
Secțiunea 4. Efectele nedemnităţii de drept şi judiciare 66
4.1. Efectele nedemnităţii faţă de persoana nedemnului 66
4.2. Efectele nedemnităţii asupra descendenţilor nedemnului 68
4.3. Efectele nedemnităţii faţă de terţi 69
Secțiunea 5. Înlăturarea efectelor nedemnităţii 74
Secțiunea 6. Comparaţie între nedemnitatea de drept şi nedemnitatea judiciară 79
6.1. Asemănările dintre nedemnitatea de drept şi cea judiciară 79
6.2. Deosebirile dintre nedemnitatea de drept şi cea judiciară 80
CONCLUZII 83
BIBLIOGRAFIE 87

 

Extras din lucrarea de diplomă Condițiile dreptului de moștenire legală

A treia condiţie pe care trebuie să o îndeplinească o persoană pentru a putea moşteni este să fie demnă de a culege patrimoniul celui decedat, cu alte cuvinte să nu fi săvârşit nici o faptă de natură a-l sancţiona prin îndepărtarea de la moştenire. Fundamentul instituţiei nedemnităţii se află în „preocuparea de a salva ordinea publică şi într-o satisfacţie ce trebuie acordată moralei” ‘. Acelaşi autor stabileşte originea nedemnităţii în „ereptorium”, pe temeiul căruia şi „în virtutea unei serii anume de cauze, moştenitorii deveniţi culpabili sunt înlăturaţi de la succesiunea defunctului”[1].

Nedemnitatea succesorală este analizată în literatura de specialitate ca o sancţiune civilă. Prin reglementarea actuală a nedemnităţii acest caracter de sancţiune civilă este marcat în mod clar, evident şi fară echivoc.

Încercând să o definim, putem spune că nedemnitatea este acea sancţiune civilă care determină decăderea succesibilului din dreptul de a-l moşteni pe defunct întrucât a săvârşit o faptă de care legea leagă obligativitatea sau posibilitatea înlăturării respectivului succesibil de la moştenire, atât de la cea legală cât şi de la cea testamentară.

Sediul materiei îl regăsim în art. 958-961 Cod civil .

In reglementarea actuală există două tipuri de nedemnitate: de drept şi judiciară. Ambele vor produce efecte atât în privinţa moştenirii legale cât şi în privinţa moştenirii testamentare.



[1] Ibidem, p. 72.

Tagged with: , , ,