Lucrare de licență: Rezerva succesorală în noul Cod civil

Cuprinsul lucrării de diplomă

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. REZERVA SUCCESORALĂ. ASPECTE INTRODUCTIVE 5
1.1. Geneza și evoluția rezervei succesorale 5
1.2. Noțiunea, natura juridică și caractere juridice 12
CAPITOLUL II. OPRIREA LIBERALITĂȚILOR CARE ÎNCALCĂ REZERVA SUCCESORALĂ 16
2.1. Rezerva descendenților 16
2.1.1. Întinderea rezervei descendenţilor, noţiunea de descendent 16
2.1.2. Stabilirea numărului descendenţilor în funcţie de care se calculează întinderea rezervei 17
2.1.3. Cuantumul rezervei descendenţilor care nu sunt de gradul întâi 18
2.2. Rezerva ascendenților 19
2.2.1. Noțiunea de ascendant privilegiat 19
2.2.2. Cuantumul rezervei părinților 19
2.3. Rezerva soțului supraviețuitor 21
2.3.1. Aspecte generale, reglementare și particularități 21
2.3.2. Imputarea rezervei soțului supraviețuitor asupra moștenirii 24
2.3.3. Cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor în concurs cu copii dintr-o căsătorie anterioară a defunctului 28
2.4. Calcului rezervei și al cotității disponibile 34
2.4.1. Operații necesare pentru determinarea masei succesorale 34
2.4.2. Stabilirea activului brut al moștenirii 35
2.4.3. Stabilirea activului net prin scăderea pasivului succesoral 36
2.4.4. Reunirea fictivă a valorii donațiilor făcute de cel ce lasă moștenirea 37
2.4.5. Prezumția de donație prevăzută de art 845 C. civ. 37
2.4.6. Determinarea rezervei și a cotității disponibile 40
CAPITOLUL III. LIBERALITĂȚI ȘI REDUCȚIUNI 42
3.1. Imputarea liberalităților 42
3.1.1. Imputarea liberalităților preciputare (scutite de raport) 43
3.1.2. Imputarea liberalităților nescutite de raport 44
3.2. Reducțiunea liberalităților excesive 45
3.2.1. Subiectele care au dreptul ca ceară reducțiunea 45
3.2.2. Căile procedural de exercitare a dreptului de reducţiune 47
3.2.3. Ordinea reducțiunii liberalităților excesive 49
3.2.4. Reducțiunea liberalităților de uzufruct și rentă viageră 56
3.2.5. Efectele reducțiunii 58
3.3. Rezerva în Noul cod Civil 61
CONCLUZII 64
BIBLIOGRAFIE 66

 Introducerea lucrării de licență

 

În principiu, o persoană fizică poate dispune, în timpul vieţii, liber şi neîngrădit de averea sa. Astfel, ea poate, prin acte inter vivos, să-şi înstrăineze toată averea (întrucât nimeni nu este obligat să lase o moştenire).
Libertatea persoanei nu poate fi însă nelimitată. Astfel, dreptul persoanei fizice de a dispune de bunurile sale prin liberalităţi a fost îngrădit de lege în privinţa rezervei succesorale şi a cotităţii disponibile (art. 1086-1090 C. civ.) . Astfel, în vederea protejării unor persoane apropiate defunctului legea dă drepturi la succesiune moştenitorilor rezervatari (chiar împotriva voinţei testatorului).
Rezerva succesorală este o parte a moştenirii pe care legea o atribuie unor persoane apropiate defunctului (moştenitorii rezervatari), chiar împotriva voinţei dispunătorului „manifestată prin liberalităţi ori dezmoşteniri” (art. 1086 C. civ.). Astfel, în prezenţa rezervatarilor, o persoană nu poate dispune prin liberalităţi decât de o parte din moştenirea sa, numită cotitate disponibilă.
Rezerva succesorală este o instituție specifică dreptului european continental, moștenită ca principiu din dreptul roman clasic: libertatea de a dispune de propria avere este grevată de o afectațiune familială, fiind limitată la o cotitate disponibilă.
Cotitatea disponibilă este partea din moştenire asupra căreia autorul poate dispune liber, atât prin liberalităţi, cât şi prin acte cu titlu oneros . Cotitatea disponibilă se obţine prin scăderea din masa succesorală a rezervei.
În lipsa moştenitorilor legali nerezervatari, testatorul poate dispune de bunurile moştenirii după cum doreşte, fără limite, atât prin acte cu titlu oneros, cât şi gratuit.
În consecinţă, când există moştenitori rezervatari, iar defunctul a dispus de bunurile sale prin donaţii şi/sau testament, masa succesorală se împarte în două părţi: rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă.

Tagged with: , , ,