Lucrare de licenta: Plângerile de urmărire penală

Lucrari de licenta, exemple drept penal: Plangerile de urmarire penala.

Cuprinsul lucrarii de licenta Plângerile de urmărire penală

INTRODUCERE 5
CAPITOLUL I. URMĂRIREA PENALĂ. ASPECTE GENERALE 7
1.1. Sesizarea organelor de urmărire penală 7
1.1.1. Plângerea 9
1.1.2. Denunţul 11
1.1.3. Sesizarea din oficiu 13
1.1.4. Modurile de sesizare speciale 13
1.2. Procedura plângerii penale 14
1.2.1. Noţiunea de plângere prealabilă 15
1.2.2. Titularii plângerii prealabile 16
1.2.3. Conţinutul plângerii prealabile 19
1.2.4. Organul de urmărire penală la care se introduce plângerea prealabilă 20
1.2.5. Termenul de introducere a plângerii prealabile 21
1.2.6. Reglementări privind procedura plângerii prealabile în cazuri speciale 22
1.3. Actele premergătoare urmăririi penale 24
CAPITOLUL II. ACTELE ȘI MĂSURILE DE URMĂRIRE PENALĂ 29
2.1. Rezoluția de începere a urmăririi penale. Confirmarea rezoluției 29
2.2. Luarea măsurilοr de prevenţie 31
2.3. Punerea în mișcare a acțiunii penale 31
2.4. Scoaterea de sub urmărire penală 32
2.5. Trimiterea în judecată 34
2.5.1. Verificarea lucrărilοr urmăririi penale 34
2.5.2. Rezοlvarea cauzelοr de către prοcurοr 35
2.5.3. Rechizitοriul 38
2.6. Reluarea urmăririi penale 42
CAPITOLUL III. PLÂNGEREA ÎMPOTRIVA ACTELOR ȘI MĂSURILOR DE URMĂRIRE PENALĂ 47
3.1. Dispoziții generale 47
3.2. Plângerea împοtriva măsurilοr şi actelοr de urmărire penală ale οrganelοr de cercetare penală 47
3.3 Plângerea împοtriva actelοr prοcurοrului 48
3.4. Plângerea în fața judecătorului împotriva soluțiilor procurorilor de netrimitere în judecată 50
3.4.1. Consideraţii generale 50
3.4.2. Actele şi măsurile dispuse de procuror care pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute în art. 278 C. proc. Pen. 52
CΟNCLUZII 61
BIBLIΟGRAFIE 65

Introducerea lucrarii de diploma Plângerile de urmărire penală

Motivul alegerii acestei lucrari de licenta a plecat de la convingerea că plângerile de urmărire penală reprezintă încă o garanţie a dreptului la apărare.

Plângerea formulată potrivit dispoziţiilor art. 275 C. proc. pen. are o dublă funcţie: constituie o garanţie a respectării principiului legalităţii în procesul penal, cât şi un mod de manifestare a controlului ierarhic realizat cu ocazia soluţionării acesteia.

Prin natura juridică, plângerea împotriva actelor şi măsurilor de urmărire penală diferă atât de plângerea penală, ca mod general de sesizare, cât şi de căile de atac propriu-zise, cum ar fi apelul, recursul etc., care se raportează la actele de judecată.

În literatura de specialitate[1], se precizează că plângerea împotriva actelor şi măsurilor de urmărire penală reprezintă, sub aspectul naturii juridice, o cale de atac de infirmare şi reformare a actelor şi măsurilor de urmărire penală împotriva cărora se îndreaptă, fiind şi o modalitate de control a legalităţii şi temeiniciei tuturor actelor şi măsurile de urmărire penală, dar, în special, a măsurilor de netrimitere în judecată.

Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime[2]. Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală şi se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală.

Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii. Când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta este obligat ca în termen de 48 de ore de la primirea ei să o înainteze procurorului împreună cu explicaţiile sale, atunci când acestea sunt necesare.

Plângerea este mijlocul juridic care permite oricărei persoane fizice sau juridice să conteste un act sau o măsură de urmărire penală dacă face dovada unei vătămări a intereselor sale legitime. în plângerea formulată, persoana trebuie să precizeze şi, totodată, să dovedească ulterior ce vătămare s-a produs şi ce interes legitim i-a fost lezat.

Reglementarea actuală permite rezolvarea plângerii de către organul de urmă­rire penală care exercită supravegherea activităţii de urmărire penală sau procu­rorul ierarhic superior, dar şi instanţa de judecată (în cazul unor măsuri preven­tive). Admisibilitatea plângerii este condiţionată de o vătămare (o vătămare a unor interese legitime, vătămare care trebuie însă probată).

Am structurat acest material pe trei capitole. Primul este unul introductiv în care sunt prezentate aspecte generale legate de urmărirea penală. Cel de-al doilea capitol analizează actele și măsurile de urmărire penală. Ultimul capitol abordează problematica plângerilor împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală.

Lucrari de licenta personalizate 100% originale!

lucrari de diploma, lucrari de licenta

Lucrari de licenta la comanda


[1] A. Crișu, Drеpt prоcеsul pеnal, Еdiția a III-a rеvizuită și actualizată, еd. Hamangiu, Bucurеști, 2011

[2] Cοca G., Prοcеdura pеnală, еd. Univеrsul Juridic, Bucurеști, 2012, p. 252.

Tagged with: , , ,