Lucrare de licență: Libera circulație a capitalului

Cuprinsul lucrării de licență Libera circulație a capitalului

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. ETAPELE CARE REGLEMENTEAZĂ CONSTRUCŢIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE 6
1.1. Tratatul de la Paris constituind CECO/CECA -1951 6
1.2. Tratatele de la Roma instituind CEE si EURATOM/ CEEA -1957 7
1.3. Acordul de la Schengen-1985 7
1.4. Actul unic european -1986 16
1.5. Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene -1992 18
1.6. Tratatul de la Amsterdam -1997 21
1.7. Tratatul de la Nisa – 2001 24
1.8. Tratatul de la Lisabona – 2009 30
CAPITOLUL II. LIBERTĂȚILE FUNDAMENTALE ALE UNIUNII EUROPENE 33
2.1. Considerații generale 33
2.2. Drерtul cеtăţеnilor еuroреni dе a circula libеr 35
2.2.1. Lucrătorii 36
2.2.2. Drерtul dе stabilirе 39
2.3. Libera circulație a mărfurilor 40
2.3.1. Uniunea vamală şi barierele fiscale. Tariful vamal comun 41
2.3.2. Eliminarea între statele membre a restricţiilor cantitative la intrarea şi ieşirea mărfurilor, ca şi a tuturor celorlalte măsuri având efect echivalent 44
2.3.3. Reguli aplicabile măsurilor privind importurile şi exporturile între statele membre ale Comunităţii Europene 47
2.4. Libera circulație a serviciilor 49
2.4.1. Domeniu de aplicare 49
2.4.2. Aplicarea Directivei 77/249 din Tratatul CE şi a Directivei Consiliului 98/5/CE 50
CAPITOLUL III. LIBERA CIRCULAȚIE A CAPITALURILOR ȘI A PLĂȚILOR 52
3.1. Consideraţii generale 52
3.2. Domeniul de aplicare a libertăţii de circulaţie a capitalurilor 55
3.3. Mişcări de capitaluri, regimul juridic 55
3.4. Prevenirea şi spălarea banilor 62
3.5. Disciplina instituţiilor financiare. Informaţia şi protecţia depunerilor, măsuri contra spălării banilor 62
3.6. Libera circulaţie a capitalurilor în România 64
CONCLUZII 67
BIBLIOGRAFIE 69

Extras din lucrarea de licență Libera circulație a capitalului

România a acceptat în întregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 4. Libera circulaţie a capitalurilor, în vigoare la data de 31 decembrie 1999, şi s-a angajat să întreprindă toate măsurile necesare pentru implementarea efectivă a acestuia până la data aderării, cu excepţia achiziţionării terenurilor de către persoane fizice străine, pentru care România solicită o perioadă de tranziţie de 7 ani pentru vânzarea către cetăţenii străini (persoane fizice) a terenurilor agricole, pădurilor şi altor categorii de extravilan şi de 5 ani pentru cele din intravilan. Pentru cumpărarea de către cetăţenii UE de teren pentru o reşedinţă secundară, România cere o perioadă de tranziţie de 5 ani de la data aderării sale.

Liberalizarea circulaţiei capitalurilor a reprezentat pentru România o importantă piatră de încercare. Aceasta s-a datorat, îndeosebi, sensibilităţii aspectelor pe care aceasta le implică pentru economia unei ţări. Este vorba, în primul rând, de necesitatea pregătirii fiecărei noi etape astfel încât efectele pe care acestea le antrenează asupra economiei naţionale să fie cât mai puţin perturbatoare. La momentul întocmirii primului document de poziţie aferent acestui capitol de negociere, în ţara noastră trebuiau să beneficieze de autorizare din partea autorităţii competente următoarele operaţiuni:

  • Investiţiile directe ale rezidenţilor în străinătate;
  • Investiţiile imobiliare ale rezidenţilor în străinătate;
  • Achiziţionarea valorilor mobiliare străine de către rezidenţi;
  • Admiterea valorilor mobiliare româneşti pe o piaţă de capital străină;
  • Admiterea valorilor mobiliare străine pe pieţe de capital româneşti;
  • Achiziţionarea de instrumente ale organismelor de plasament colectiv străine de către rezidenţi;
  • Admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv româneşti pe o piaţă de capital străină;
  • Admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv străine pe pieţele de capital româneşti;

Tagged with: , , ,