Lucrare de licență: Infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției

Cuprinsul lucrării de diplomă Infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției

Infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției

INTRODUCERE. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INFRACŢIUNILE CARE ÎMPIEDICĂ ÎNFĂPTUIREA JUSTIŢIEI 4
CAPITOLUL I. ARESTAREA NELEGALĂ ȘI CERCETAREA ABUZIVĂ 10
Secţiunea 1. Conţinut legal şi caracterizare 10
Secţiunea 2. Condiţii preexistente 11
Secţiunea 3. Conţinut constitutiv 13
Secţiunea 4. Forme. Modalităţi. Pedeapsă 17
CAPITOLUL II. DENUNȚAREA CALOMNIOASĂ 20
Secţiunea 1. Conţinut legal şi caracterizare 20
Secţiunea 2. Condiţii preexistente 20
Secţiunea 3. Conţinut constitutiv 23
Secţiunea 4. Forme. Modalităţi. Pedeapsă 27
CAPITOLUL III. TORTURA 29
Secţiunea 1. Conţinut legal şi caracterizare 29
Secţiunea 2. Condiţii preexistente 30
Secţiunea 3. Conţinut constitutiv 31
Secţiunea 4. Forme. Modalităţi. Pedeapsă 32
CAPITOLUL IV. REPRESIUNEA NEDREAPTĂ 34
Secţiunea 1 – Conţinut legal şi caracterizare 34
Secţiunea 2 – Condiţii preexistente 34
Secţiunea 3 – Conţinut constitutiv 37
Secţiunea 4 – Forme. Modalităţi. Pedeapsă 40
CAPITOLUL V. ASPECTE DE DREPT COMPARAT 41
CONCLUZII 50
BIBLIOGRAFIE 53

Introducerea lucrării de licență Infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției

Noţiunea de „drept”, ca şi noţiunea de „justiţie”, au generat numeroase şi însemnate discuţii în care, cea din urmă este considerată uneori ca fiind sinonim sau echivalent al dreptului, iar alteori un element distinct de acesta şi superior. Justiţia, sub un anumit aspect, constă în conformarea la o lege, deşi pe de altă parte, se afirmă că legea trebuie să fie conformă cu justiţia. Legea care se recunoaşte, pe de o parte, ca un criteriu al justului şi injustului, poate fi la rândul său – şi prin aceasta ea apare mai mult ca un fapt de ordine empirică – supusă unei judecăţi de acelaşi fel.
Infracţiuni reglementate de art. 259-272 C. pen. al căror obiect juridic constă în relaţiile sociale legate de realizarea justiţiei şi de desfăşurarea normală a activităţii organelor judiciare. Intră în această categorie infracţiunile: de denunţare calomnioasă, mărturie mincinoasă, încercare de a determina mărturia mincinoasă, nedenunţare a unor infracţiuni, omisiune de a sesiza organele judiciare, favorizarea infractorului, omisiune de a încunoştinţa organele judiciare, arestare nelegală şi cercetare abuzivă, supunere la rele tratamente, represiune nedreaptă, evadare, înlesnirea evadării, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti şi de reţinere sau distrugere de înscrisuri.
Infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei constituie, din punct de vedere al calificării de grup, o subdiviziune în complexul grupului de infracţiuni care fac obiectul reglementărilor din titlul VI intitulat „Infracţiuni care aduc atingere activităţii organizaţiilor de stat, organizaţiilor obşteşti sau altor activităţi reglementate de lege” . Infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei formează astfel o categorie distinctă în cadrul acestui titlu, alcătuind conţinutul celui de al doilea Capitol. Caracterul periculos al acestei infracţiuni este subliniat, aşadar şi de aşezarea lor în cuprinsul Titlului VI, printre primele despărţăminte ale acestuia.
Denumirea genetică de „Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei” reflectă calificarea de ansamblu a acestor infracţiuni şi se răsfrânge ca o caracteristică asupra fiecărei infracţiuni în parte. Această denumire de grup este stabilită în raport cu valoarea socială a „înfăptuirii justiţiei”, ocrotită de legea penală prin aceste incriminări.
Dată fiind omogenitatea în esenţă a infracţiunilor care împiedică înfăptuirea justiţiei, determinată, după cum arată, de unitatea valorii sociale ocrotite, aceste infracţiuni nu sunt subdivizate în Codul penal în vigoare din 1969 în funcţie de aspectele speciale ale acestei valori ocrotite, spre deosebire de Codul penal anterior care împărţea „Infracţiunile contra administraţiei justiţiei” în „Delicte contra activităţii judiciare”, „Delicte contra autorităţii hotărârilor judecătoreşti” şi „Duelul” . Totuşi, înăuntrul capitolului este posibilă o sistematizare a infracţiunilor în raport cu modurile în care se realizează funcţional înfăptuirea justiţiei. În studiul teoretic al acestor infracţiuni se pot face unele subdivizări şi clasificări în raport cu eterogenitatea conţinutului lor.

Tagged with: , ,