Lucrare de licență: Guvernarea modernă și integrarea europeană

Cuprinsul lucrării de licență Guvernarea modernă și integrarea europeană

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE 6
1.1. Conceptul de guvernare din prisma științelor administrative 6
1.2. Diseminarea conceptului de guvernare la nivel instituţional 12
1.3. Conceptul de bună guvernare 14
CAPITOLUL II. DIMENSIUNILE EUROPENE ALE PRINCIPIILOR BUNEI GUVERNĂRI 25
2.1. Fundamentele principiilor bunei guvernări europene 25
2.2. Guvernarea reglementată în tratatele Uniunii Europene 27
2.2.1. Principiile bunei guvernări în Tratatul instituind o Constituţie Europeană 30
2.2.2. Principiile bunei guvernări europene cuprinse în Tratatul de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene 31
2.2.3. Dispoziţii generale privind buna guvernare şi principiile acesteia cuprinse în noul Tratat European 32
2.3. Principiile bunei guvernări europene 32
2.3.1. Principiul deschiderii 32
2.3.2. Principiul participării 34
2.3.3. Principiul eficienţei 35
2.3.4. Principiul responsabilităţii 36
2.3.5. Principiul coerenţei 36
CAPITOLUL III. eGUVERNAREA, FORMĂ MODERNĂ DE GUVERNARE 39
3.1. Conceptul de eGuvernare 39
3.2. Implementarea în Uniunea Europeană a sistemului de guvernare electronică în cadrul serviciilor publice. 43
3.3. eParticipare, eDemocrație, eLegislație 44
CAPITOLUL IV. E-GUVERNARE ÎN ROMÂNIA 48
4.1. PREMISE ALE BUNEI GUVERNĂRI ÎN ROMÂNIA 48
4.2. Impactul societăţii informaţionale asupra populaţiei 51
4.2. Programul MCTI 52
4.3. Plata taxelor locale şi impozitelor locale prin Internet 53
4.4. Sistemul de licitaţii electronice 54
4.5. Link-ul www.e-guvernare.ro 55
CONCLUZII 56
BIBLIOGRAFIE 57

Extras din lucrarea de diplomă Guvernarea modernă și integrarea europeană

Ultimii ani au generat în Uniunea Europeană dezbateri intense în ceea ce priveşte conceptul de guvernare, autorii în domeniu arătând că acest concept este abordat la nivel european în special în contextul procesului de luare a deciziilor publice în Uniunea Europeană.

În accepţiunea Comisiei Europene, conceptul de guvernare descrie la modul general exerciţiul puterii politice, economice şi administrative în conducerea şi administrarea afacerilor publice. Apreciind conceptul de guvernare ca exerciţiu în conducerea şi administrarea afacerilor publice, Comisia Europeanădefineşte conceptul de bună guvernare, care implică conducerea şi administrarea afacerilor publice într-o manieră transparentă, responsabilă, participativă şi echitabilă, cu direcţionare înspre drepturile omului şi respectarea literei legii.

Dacă iniţial conceptul de bună guvernare a fost evidenţiat la nivelul instituţional al Uniunii Europene în politica externă şi de securitate comună, odată cu identificarea în anul 2000 de către Comisia Europeană a necesităţii reformei guvernării europene ca fiind unul dintre cele patru obiective strategice, conceptul de bună guvernare a căpătat conotaţii distincte, care vizează la modul cel mai direct atât statele membre ale UE, cât şi întregul său sistem instituţional.

Revoluţionarea sistemului tehnologiilor informaţionale şi de comunicare a determinat schimbări importante atât în viaţa cotidiană a cetăţenilor, cât şi în raporturile dintre aceştia şi actorii guvernamentali. Aceste schimbări s-au transformat într-o nouă formă de guvernare numită eGuvernare.

EGuvernarea constituie „o nouă viziune a întregului sector public”[1], apreciat a avea potenţialul de a transforma guvernarea şi relaţiile dintre state, cetăţeni şi mediul de afaceri. Începând din 1990, agenda transnaţională e-govemment a evidenţiat rezultatele unor iniţiative strategice ale unor state, corporaţii multinaţionale, ale Uniunii Europene şi ale unor organizaţii internaţionale.

Pe scurt, eGuvernare în viziunea Comisiei Europene îşi aduce o importantă contribuţie la organizarea unui sector public deschis, responsabil şi transparent, ceea ce se realizează în conformitate cu principiile bunei guvernări reglementate prin Carta Albă a Guvernării Europene.

Administraţia publică românească a cunoscut în ultimii 20 de ani un proces de transformare radicală, de la o administraţie publică specifică unui regim totalitar spre una potrivită unui regim democratic.



[1] Baptista, M., e-Government and State Reform:Policy for Europe, în „The Electronic Journal of eGovernment”, volume 3, issue 4: 2005, p. 167.

Tagged with: , , , ,