Lucrare de licență: Fauna și flora. Protecția juridică internă și internațională

Cuprinsul lucrării de licență Fauna și flora. Protecția juridică internă și internațională

Fauna și flora. Protecția juridică internă și internațională

CUPRINS:
CAPITOLUL I. INTRODUCERE 5
CAPITOLUL II. NOȚIUNI GENERALE 7
Secțiunea I. Domeniul mediului 7
1. Noțiunea de mediu 7
2. Metoda de reglementare si obiectul dreptului mediului 9
Secțiunea II. Biodiversitatea 13
1. Conservarea biodiversității 13
2. Concepte fundamentale 15
3. Principii 17
4. Metode și tehnici specifice 20
CAPITOLUL III. FAUNA SI FLORA. 26
Secțiunea I. Considerații generale 26
1. Fauna. Definiție 26
2. Flora. Definiție 28
3. Habitatele naturale 29
4. Fauna si flora sălbatică 30
Secțiunea II. Aspecte generale privind ariile protejate 31
1. Regimul ariilor protejate 31
2. Importanța existenței ariilor protejate 33
CAPITOLUL IV. ARIILE PROTEJATE 35
Secțiunea I. Categorii de arii protejate 35
1. Rezervaţiile naturale 35
2. Parcurile naţionale 35
3. Rezervaţiile de vânătoare 35
4. Monumentele naturii 35
5. Parcurile naturale 35
Secțiunea II. Categorii de arii protejate în cadrul Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii 36
1. Rezervaţii ştiinţifice/rezervaţii naturale integrale 36
2. Parcurile naţionale 37
3. Monumente naturale/elemente naturale marcante 38
4. Rezervaţii de conservare a naturii/rezervaţii naturale divizate/sanctuare ale faunei 38
5. Peisaje terestre ori marine protejate 38
6. Rezervaţii de resurse naturale 38
7. Regiuni biologice naturale/rezervaţii antropologice 38
8. Regiuni naturale amenajate în scopul utilizării multiple/zone de gestiune a resurselor naturale 39
9. Rezervaţiile biosferei 39
10. Bunuri naturale ale patrimoniului mondial 39
Secțiunea III. Gestiunea ariilor protejate 40
1. Administrarea rețelei de arii naturale protejate de interes național 40
2. Viziunea Consiliului Europei asupra categoriilor de arii protejate 41
3. Reţeaua europeană de rezervaţii biogenetice 42
4. Diploma europeană 42
5. Protecția turbăriilor în Europa 42
Secţiunea IV. Zone de protecţie specială şi zone speciale de conservare în dreptul comunitar 43
1. Directiva nr. 79/409 43
2. Directiva „Habitat” 43
CAPITOLUL V. REGIMUL JURIDIC AL ARIILOR PROTEJATE ŞI MONUMENTELOR NATURII ÎN ROMÂNIA 44
Secțiunea I. Evoluția reglementarilor în materie 44
Secțiunea II. Regimul juridic al ariilor naturale protejate, al conservării habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice 47
Secțiunea III. Regimul sancționator 50
Secțiunea IV. Regimul juridic de protecție şi conservare a Rezervației Biosferei „Delta Dunării” 51
1. Evoluția reglementărilor vizând protecția şi conservarea Deltei Dunării 52
2. Reglementări internaționale privind protecția şi conservarea Deltei Dunării 53
CAPITOLUL VI. PROTECȚIA FAUNEI 56
Secţiunea I. Drepturile animalelor 56
1. O istorie îndelungată şi contradictorie 56
2. Dominanța antropocentrismului şi nevoia schimbării 58
3. Statutul juridic general al animalului 59
4. Statutul juridic al animalului în dreptul românesc 60
5. Regimul juridic al protecției animalelor utilizate în scopuri științifice sau în alte scopuri experimentale 60
6. Protecția faunei de interes cinegetic 63
Secțiunea II. Dreptul internaţional al conservării naturii 64
1. Convenţii mondiale vizând conservarea naturii 64
2. Cooperarea regională pentru conservarea naturii 66
Secțiunea III. Protejarea şi exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii, pescuitul şi acvacultură 68
1. Regimul juridic general 69
2. Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii 69
3. Administrarea şi protejarea resurselor acvatice vii 70
4. Măsuri de administrare a pescuitului 71
5. Răspunderea privind nerespectarea regimului activității de pescuit şi acvacultura 71
CONCLUZII 73
BIBLIOGRAFIE 78

 

Extras din lucrarea de diplomă Fauna și flora. Protecția juridică internă și internațională

Enunţat în primii ani ai deceniului nouă al veacului trecut şi impus la nivel internaţional sub egida ONU prin Raportul Brudtland (1987) dezvoltarea durabilă şi-a propus drept obiectiv general acceptat reducerea amprentei ecologice a omului, prin promovarea integrităţii ecologice, echităţii între naţiuni, indivizi şi generaţii şi menţinerea eficacităţii economice. El a fost reţinut ca atare de Declaraţia de la Rio (1992, principiile 3 şi 4), a format obiectul Conferinţei de la Johannesburg (2002), este recunoscut şi exprimat în constituţii şi legislaţii naţionale, documente bilaterale, regionale şi internaţionale. Definită iniţial ca fiind acel tip de dezvoltare capabilă să asigure satisfacerea nevoilor actuale, fără a compromite capacitatea de a răspunde celor ale generaţiilor viitoare, dezvoltarea durabilă a fascinat lumea specialiştilor şi a entuziasmat opinia publică oferind speranţe privind evoluţia omenirii în viitorul apropiat. Treptat însă, şi mai ales sub impactul mondializării economice agresive, noţiunea a fost pervertită în chiar conţinutul său, prin diverse concepte derivate precum „creştere durabilă”, „utilizare durabilă”, „consum durabil” ori „parteneriat durabil” sau prin practici de felul ilicitului ecologic. Rolul dezvoltării durabile ca posibil viitor a fost pus astfel pus sub semnul întrebării. Această demonetizare a conceptului, care îi anunţă deja abandonarea şi trecerea sa în paginile de istorie în viitorul apropiat, sunt demonstrate şi de încercările teoretice de a găsi alternative, mai ales prin derivate acceptate de realităţi.

În ciuda implacabilei preempţiuni a factorului economic, evoluţiile ecologice globale şi manifestările lor din ce în ce mai concrete au impus reflexii adecvate asupra posibilităţilor de asigurare a unui viitor cât mai viabil. Paleta lor se întinde de la soluţii radicale, până la ajustări îngăduitoare (sau poate realiste) ale sistemului existent. Prima dintre ele ne propune chiar ieşirea din capitalism.

Dintr-o asemenea perspectivă, se propune o societate a descreşterii, care nu poate fi concepută şi mai ales promovată fără a ieşi din capitalism. Dar cum? Eliminarea marelui capital, interzicerea proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie, abolirea raportului salarial ori a monedei sunt astăzi de neconceput pentru simplul fapt că asemenea măsuri ar arunca societatea în haos.

Tagged with: , , ,