Lucrare de licență: Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului întemeiate pe gajul general

Cuprinsul lucrării de licență: Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului întemeiate pe gajul general

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. GARANȚIILE EXECUTĂRII OBLIGAȚIILOR, GARANȚII GENERALE ȘI SPECIALE 6
1.1. Considerații privind Garanțiile executării obligațiilor 6
1.2. Garanțiile generale ale executării obligației 7
1.3. Garanțiile speciale ale executării obligațiilor 7
CAPITOLUL II. GAJUL GENERAL AL CREDITORILOR 9
2.1. Noţiunea de gaj general al creditorilor. Trăsături caracteristice 9
2.2. Limitări ale dreptului de gaj general 12
2.3. Mijloace juridice pe care legea le acordă creditorilor în virtutea dreptului de gaj general în scopul asigurării realizării integrale a creanţelor 14
CAPITOLUL III. ACȚIUNEA OBLICĂ 17
3.1. Noţiune. Reglementare. Natură juridică 17
3.2. Domeniul de aplicare 17
3.3. Condiţiile acţiunii oblice. Momentul în care trebuie îndeplinite condiţiile acţiunii oblice 20
3.4. Efectele acţiunii oblice 21
CAPITOLUL IV. ACȚIUNEA PAULIANĂ 23
4.1. Noţiune şi reglementare legală 23
4.2. Domeniul de aplicare 24
4.3. Condiţiile acţiunii pauliene 26
4.4. Efectele acţiunii pauliene 32
4.5. Prescripţia acţiunii pauliene 35
4.6. Natura juridică a acţiunii pauliene 35
CAPITOLUL V. ACȚIUNEA ÎN SIMULAȚIE 36
5.1. Aspecte introductive 36
5.2. Efectele simulaţiei în raporturile dintre părţile contractante 36
5.3. Efectele simulaţiei faţă de terţi 37
5.4. Efectele simulaţiei în raporturile dintre terţi 39
5.5. Acţiunea în simulaţie. Noțiune 40
5.6. Titularii acţiunii în simulaţie 40
5.7. Natura juridică a acţiunii în simulaţie 41
5.8. Proba simulaţiei 42
CAPITOLUL VI. ACȚIUNILE DIRECTE 44
6.1. Aspecte generale 44
6.2. Clasificarea acțiunilor directe 47
6.3. Domeniul acțiunii directe 48
CAPITOLUL VII. PRACTICĂ JUDICIARĂ 49
CONCLUZII ȘI PROPUNERI 69
BIBLIOGRAFIE 71

Introducerea lucrării de licență: Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului întemeiate pe gajul general

În această lucrare de licență ne propunem să analizăm mijloacele pe care creditorii le au la dispoziţie pentru realizarea pecuniară a drepturilor lor, adică pentru a obţine sumele de bani care le sunt datorate fie în temeiul obligaţiei, fie în temeiul lichidării operate prin condamnarea debitorului la daune interese.

În puterea dreptului său de „gaj general” creditorul îşi poate însuşi, pentru a fi plătit, valoarea tuturor drepturilor patrimoniale ale debitorului, drepturi personale, reale sau de proprietate intelectuală, dar nu are nici o putere asupra drepturilor debitorului care nu au o valoarea pecuniară.

Pe de altă parte, dreptul creditorului poartă asupra ansamblului bunurilor, asupra patrimoniului privit ca universalitate juridică, adică atât asupra bunurilor prezente cât şi asupra celor viitoare. După cum ne spune Codul Civil: „oricine este obligat personal este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile şi imobile, prezente şi viitoare.”

Din acest text fundamental rezultă că un creditor are dreptul de a se servi de valoarea tuturor bunurilor debitorului pentru satisfacerea creanţei sale. Acest drept îl poate exercita asupra oricărui element individual al patrimoniului, deoarece constituie garanţia creditorilor, care este apreciat în funcţie de valoarea lor pecuniară şi au între ele o completă fungibilitate.

Potrivit Codului Civil „Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comună a creditorilor săi, şi preţul lor se împarte între ei prin analogie, afară de cazul când există între creditori cauze legitime de preferinţă”. „Cauzele legitime de preferinţă sunt privilegiile şi ipotecile.” Astfel creditorii unui debitor se împart în două categorii: creditori preferiţi (adică cei care sunt titularii unor privilegii sau ipoteci) şi creditorii chirografari, adică cei care nu sunt beneficiarii unei cauze de preferinţă.

Aceştia din urmă se satisfac din bunurile debitorului „prin analogie” adică în proporţie cu valoarea fiecărei creanţe chirografare, indiferent de obiectul acestei creanţe şi de data la care s-a născut. Acesta este principiul egalităţii creditorilor chirografari.

Pentru a conserva această egalitate în materie comercială a fost creată procedura insolvenţei (Legea nr.85/2006) cu ocazia căreia se suspendă toate căile individuale de satisfacere a creditorilor care se contopesc într-o procedură colectivă de satisfacere a creanţelor tuturor creditorilor debitorului falit.

Pe de altă parte, pentru realizarea drepturilor lor, creditorii au la dispoziţie mijloace de executare şi mijloace de conservare a substanţei gajului lor general.

Prin procedeele de executare, creditorul obţine plata din valoarea pecuniară a bunurilor debitorului, valoare pe care o sustrage din patrimoniul acestuia pentru a o prelua în propriul patrimoniu. Pentru a lua o asemenea măsură, creditorul trebuie să probeze că are o creanţă certă, adică fermă şi neeventuală, lichidă, adică cu un cuantum determinat, şi exigibilă, adică nesuspendată de un termen sau de o condiţie şi trebuie să fie în posesia unui titlu executoriu, adică a unui ordin al autorităţii publice care instruieşte pe agenţii săi să dea concursul forţei publice nevoilor creditorului.

Această lucrare de licență abordează, în materia obligaţiilor civile, o temă de actualitate și de o importanță deosebită. Motivația alegerii acestei lucrări de licență s-a regăsit în dorința de a grupa şi a analiza toate mijloacele juridice acordate de lege creditorilor chirografari, în scopul realizării drepturilor lor de creanţă pe temeiul existenţei gajului general asupra patrimoniului debitorului.

Aşadar, lucrarea a urmărit să asigure o abordare sistematică a mijloacelor de protecţie a drepturilor creditorilor, accentuând tendinţele practicii judiciare contemporane şi prezentând analiza detaliată a dispoziţiilor Noului Cod civil, în materia drepturilor creditorilor chirografari asupra patrimoniului debitorului, în comparaţie cu actualele prevederi legale ce reglementează domeniul, conţinând, totodată, şi propuneri pentru îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu, care pot fi susţinute în reglementările viitoare.

Tagged with: , , ,