Lucrare de licență: Dreptul la viață

Cuprinsul lucrării de licență Dreptul la viață

 

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND EVOLUŢIA REGLEMENTĂRII DREPULUI LA VIAŢĂ 6
1.1. Dеclaraţia univеrsală a drеpturilor omului (10 dеcеmbriе 1948) 6
1.2. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice 9
1.3. Convenţia penru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Roma 4 mai 1950) 11
1.4. Alte pacte şi convenţii care reglementeză dreptul la viaţă 13
CAPITOLUL II. DREPTUL LA VIAȚĂ – VALOARE SOCIALĂ INTANGIBILĂ 15
2.1. Conţinutul dreptului la viaţă 15
2.2. Frontierele dreptului la viaţă 17
2.3. Protejarea dreptului la viaţă – drept fundamental al omului – prin normele penale 20
2.4. Instrumente juridice pentru protecţia dreptului la viață 25
2.4.1. Instrumente juridice cu caracter universal 25
2.4.2. Instrumente juridice europene 27
2.4.3. Instrumente juridice naţionale 28
2.5. Practica Comisiei Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului 28
2.5.1. Acţiuni introduse de state 28
2.5.2. Acţiuni introduse de persoane particulare 29
CAPITOLUL III. ASPECTE CONTROVERSATE PRIVIND DREPTUL LA VIAȚĂ. PEDEAPSA CU MOARTEA, EUTANASIA ŞI AVORTUL 31
3.1. Pedeapsa cu moartea 31
3.2. Eutanasia 35
3.3. Avortul 40
CAPITOLUL IV. DREPTUL LA VIAȚĂ. ASPECTE PRACTICE. JURISPRUDENȚĂ RELEVANTĂ 47
3.1. HOTĂRÂREA CEDO din 7 iunie 2011 în Cauza Baldovin împotriva României (Cererea nr. 11.385/05), publicată în Monitorul Oficial nr. 10/2012 din 5 ianuarie 2012 47
3.2. Cauza Crăiniceanu şi Frumuşanu c. României 54
CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA 58
BIBLIOGRAFIE 61

Introducerea lucrării de diplomă Dreptul la viață

Începutul noului secol şi al noului mileniu adaugă noi eforturi şi preocupări ale Comunităţii Internaţionale într-unul din cele mai complexe şi importante domenii, acela al Drepturilor Omului. Secolul al XX-lea a marcat importante şi semnificative împliniri în privinţa afirmării şi dezvoltării personalităţii umane. Bilanţul este pozitiv în primul rând în domeniul economic, înregistrându-se realizări importante în industrie, agricultură, în transporturi şi telecomunicaţii, în turism etc. În acelaşi timp, secolul al XX-lea a marcat o dezvoltare fără precedent în cercetarea ştiinţifică şi tehnologică, în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii. Dar, dacă secolul al XX-lea a consemnat realizări remarcabile în privinţa afirmării personalităţii umane, adăugând noi valori materiale şi spirituale şi îmbogăţind cultura şi civilizaţia umanităţii, constatăm că – mai ales în ultimele decenii ale acestui secol – s-au accentuat unele fenomene grave, cum sunt: malnutriţia; bolile endemice; discriminările şi discrepanţele flagrante, care iau proporţii îngrijorătoare în diferite zone ale lumii.

Plusurile înregistrate în promovarea şi apărarea drepturilor omului au fost importante, dar minusurile nu sunt puţine. Dincolo de declaraţiile de bune intenţii, constatăm că se mai găsesc şefi de stat şi de guvern, precum şi alte personalităţi politice – în sisteme politice considerate a fi democratice – care nu se sfiesc să dispună măsuri de reprimare din cele mai brutale şi violente împotriva greviştilor, a demonstranţilor care „revendică un trai mai bun”, cerând „salarii decente” şi „pâine pentru copiii lor”.

Drepturile omului nu sunt doar un subiect de dezbateri academice, ci de nemijlocit interes practic. De aceea, promovarea şi apărarea drepturilor omului pe plan naţional şi internaţional reprezintă o prioritate absolută, pentru că nu este om pe această Planetă căruia să-i fie indiferent modul în care îi sunt ocrotite drepturile sale fireşti la viaţă, la sănătate, la existenţă, la securitate personală, la libertate, la onoare şi demnitate etc.

Dreptul la viaţă reprezintă un drept fundamental al omului, care, prin importanţa să depăşeşte sfera interesului personal, având relevanţă pentru întreaga societate. De aceea, acest drept fundamental capătă o dimensiune socială, garantarea să fiind necesară prin tratatele şi convenţiile internaţionale, dar şi prin normele dreptului intern.

Am structurat această lucrare pe patru capitole. Astfel, în primul capitol sunt prezentate considerații introductive privind evoluția drpetului la viață. Pe parcursul capitolului este analizată evoluția actelor normative în materia dreptului la viață.

Al doilea analizează pe larg dreptul la viață că valoare socială intangibilă, prezentându-se, pe lângă conceptul propriu-zis și limitele acetuia și mecanismele internaționale și europene de protecție și garantare a drepturilor omului, în acest sens făcându-se numeroase trimiteri la doctrina în materie.

Al treilea capitol este unul de actualitate în care am abordat aspecte controversate legate de dreptul la viață. Sunt analizate aici probleme legate de pedeapsa cu moartea, eutanasia și avortul.

Al patrulea capitol este de fapt un studiu de caz. Capitolul prezintă două spețe reșevante din jurisprudența CEDO în materia respectării dreptului la viață

La final sunt formulate concluzii și sunt avansateunele propuneri legate de modul în care ar putea fi îmbunătățită legislația în domeniu.

Tagged with: , , , ,