Lucrare de licență: Criminalitatea informatică

Cuprinsul lucrării de diplomă

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND FENOMENUL DE CRIMINALITATE INFORMATICĂ 5
Secțiunea 1. Noțiunea de criminalitate informatică 5
Secțiunea 2. Clasificarea infracțiunilor informatice 10
Secțiunea 3. Rolul computerului în comiterea infracțiunilor 17
Secțiunea 4. Caracteristicile infracțiunilor informatice 22
CAPITOLUL II. MODURI DE OPERARE FRECVENTE ÎNTÂLNIRE ÎN CRIMINALITATEA INFORMATICĂ 24
Secțiunea 1. Considerații preliminare 24
Secțiunea 2. Atacuri asupra sistemelor informatice bazate pe software 25
Secțiunea 3. Atacuri asupra rețelelor și sistemelor informatice 30
2.3.1. Refuzul serviciului (Denial of Service – DOS) 30
2.3.2. Backdoor 32
2.3.3. Sniffer-ul 32
2.3.4. Spoofing-ul 33
2.3.5. Man-in-the-Middle Atack (Atacul „om la mijloc”) 33
2.3.6. Spargerea parolelor (Password cracking) 34
2.3.7. Phishing-ul 35
2.3.8. Furtul de identitate referitor la Internet 37
Secțiunea 4. Metode de ascundere a datelor informatice 39
CAPITOLUL III. ASPECTE DE DREPT COMPARAT 42
Secțiunea 1. SUA 42
Secțiunea 2. Marea Britanie 46
Secțiunea 3. Australia 49
Secțiunea 4. Germania 51
Secțiunea 5. Franța 54
CONCLUZII 57
BIBLIOGRAFIE 60

Introducerea lucrării de licență

În ultimele decenii, criminalistica mondială a înregistrat progrese deosebite, vizibile, pentru toată lumea. Acest lucru i-a determinat pe unii teoreticieni ai dreptului penal să afirme că în domeniul realizării justiţiei, secolul al XX-lea şi, este de presupus şi cel care va urma s-ar caracteriza prin ponderea fără precedent a probaţiunii ştiinţifice. Dezvoltarea ştiinţelor forensic s-a simţit şi în România, însă la cote incomparabil mai mici în raport nu numai cu ţările dezvoltate, dar şi faţă de alte ţări ca de exemplu Polonia.

Realizările criminalisticii vizează, îndeosebi, metode şi procedeele de investigaţie. Aplicarea la domeniul criminalisticii a unor rezultate obţinute de cercetarea fundamentală a permis crearea unor tehnici noi de investigaţie şi în acelaşi timp, modernizarea, optimizarea unor metode de lucru consacrate.

Orice ştiinţă în plină dezvoltare trebuie să îşi verifice din când în când fundamentele teoretice, infrastructura logică ce îi conferă credibilitate pe plan cognitiv.

Acest demers se dovedeşte a fi deosebit de important pentru criminalistică dacă se are în vedere faptul că aceasta este o ştiinţă tânără ai cărei promotori au luptat din greu pentru recunoaşterea sa ca disciplină autonomă.

Sunt semnale, însă, că reviziile teoretice, preocupările legate de acest aspect au fost lăsate pe un plan secundar, dacă nu chiar abandonate în mare măsură. Cel puţin pentru România apare destul de clar faptul că interesul pentru problemele teoretice ale expertizei este destul de scăzut. Cu câteva excepţii, cărţile de criminalistică apărute în ultimii ani vădesc o preocupare aproape exclusivă faţă de aspectele tehnice ale unui domeniu sau altul.

Schimbările de esenţă petrecute în societatea românească, realizările obţinute pe linia consolidării democraţiei şi făuririi statului de drept impun crearea unui cadru – legislativ şi organizatoric – menit să contribuie la prevenirea şi combaterea eficace a criminalităţii.

Viaţa, integritatea corporală şi sănătatea persoanei, avutul public şi privat, sănătatea publică reprezintă valori fundamentale ale societăţii, iar formarea, desfăşurarea şi dezvoltarea normală a relaţiilor sociale legate de ocrotirea lor juridică nu este posibilă fără combaterea cu fermitate a tuturor faptelor ce aduc atingere într-un fel sau altul acestor valori.

În acest context, Criminalistica abordează cercetarea infracţiunilor contra persoanei – omor, pruncucidere, vătămare corporală şi cele privitoare la viaţa sexuală – a celor îndreptate împotriva patrimoniului – furtul, tâlhăria, delapidarea şi înşelăciunea, contra sănătăţii publice – traficul de stupefiante, precum şi a celor referitoare la regimul stabilit pentru unele activităţi reglementate de lege – nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materialelor explozive şi încălcarea regimului instituit pentru trecerea frontierei de stat a României – într-o concepţie unitară, evidenţiind pericolul deosebit al acestor fapte.

Tagged with: , , , ,