Lucrare de licență: Conflictul de interese în exercitarea funcției publice

Cuprinsul lucrării de diplomă Conflictul de interese în exercitarea funcției publice

 

CAPITOLUL I. INTRODUCERE. ETICA ÎN EXERCITAREA FUNCȚIEI PUBLICE 2

CAPITOLUL II. DELIMITĂRI CONCEPTUALE 5
2.1. Noțiuni asociate conceptului de deontologie în exercitarea funcției publice 6
2.2. Incompatibilitățile aplicabile funcționarilor publici 8
2.3. Grupurile de interes economic 12
CAPITOLUL III. CONFLICTUL DE INTERESE 18
3.1. Concept 18
3.2. Obligaţii de integritate şi transparenţă în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice 19
3.2.1. Conflcitul de interese conform legii nr. 161/2003 19
3.2.2. Conflictul de interese conform legii nr. 176/2010 20
3.3. Infracțiunea de conflict de interese 38
3.3.1. Conținutul legal 38
3.3.2. Condiţii preexistente 39
3.3.3. Conţinutul constitutiv 42
3.3.4. Forme. Sancţiuni 44
CAPITOLUL IV. STUDII DE CAZ 45
4.1. Conflict de interese. Infracţiune prevăzută în art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 45
4.2. Conflict de interese. Reglementări pentru senatori şi deputaţi. Activităţi economice 53
ÎN LOC DE CONCLUZII 59
BIBLIOGRAFIE 71

Introducerea lucrării de licență Conflictul de interese în exercitarea funcției publice

Incriminat prin dispoziţiile Legii nr. 278/2006, conflictul de interese constă, potrivit art. 2531 alin. 1 din Codul penal, în „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.

Reglementarea este preluată de art. 301 din noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) şi se regăseşte în art. 432-12 din Codul penal francez[1].

Astfel, potrivit art. 432-12 alin. 1 din Codul penal francez, constituie infracţiunea de conflict de interese şi se pedepseşte cu 5 ani închisoare şi 75.000 euro amendă „fapta unei persoane depozitare a autorităţii publice sau însărcinate cu o misiune de serviciu public ori a unei persoane învestite cu un mandat electiv public de a lua, primi sau menţine, direct sau indirect, un interes oarecare într-o întreprindere ori într-o operaţiune în care are, în momentul efectuării actului, în tot sau în parte, sarcina asigurării monitorizării, administrării, lichidării sau plăţii”.

În legislaţia noastră, infracţiunea de conflict de interese a fost introdusă în Titlul VI (Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege), Capitolul I din Codul penal român – partea specială, fiind menită să completeze, alături de faptele de abuz şi neglijenţă în serviciu, corupţie etc., cadrul normativ general de ocrotire a relaţiilor de serviciu ca valoare socială.

Conflictele de interese atât din sectorul public cât şi din cel privat au devenit un motiv major de preocupare în întreaga lume. În sectorul guvernamental şi în cel public, conflictele de interese sunt de multă vreme obiectul unei politici specifice; abordările legislative şi administrative au avut scopul de a susţine integritatea şi luarea deciziilor în mod dezinteresat în instituţiile guvernamentale şi publice[2].

Au apărut forme noi de relaţii între sectorul public şi sectoarele comerciale şi nonprofit, care dau naştere de exemplu unor forme de colaborare din ce în ce mai strânse cum ar fi parteneriatele public/privat, auto-reglementarea, schimburi de personal şi sponsorizări. De asemenea, au apărut forme noi de activitate în sectorul public care ar putea duce la apariţia unor schimbări în obligaţiile şi loialităţile tradiţionale ale angajaţilor. Prin urmare, în mod evident există un potenţial în creştere de forme noi de conflict de interese care implică interesele personale şi obligaţiile publice ale persoanei oficiale respective, iar creşterea preocupării publicului a exercitat presiune asupra guvernelor ca acestea să ia măsuri pentru a nu fi compromisă corectitudinea procesului de luare a deciziilor oficiale[3].

O politică modernă cu privire la conflictul de interese trebuie să caute să ajungă la un echilibru, prin identificarea riscurilor legate de corectitudinea organizaţiilor publice şi a funcţionarilor publici, interzicerea formelor inacceptabile de conflict de interese, tratarea corespunzătoare a situaţiilor de acest gen, informarea organizaţiilor publice şi a persoanelor oficiale cu privire la apariţia unor asemenea conflicte de interese, asigurarea introducerii unor proceduri eficiente pentru identificarea, declararea, rezolvarea şi promovarea soluţiei adecvate pentru situaţiile de conflict de interese.

Problematica eticii şi integrităţii în funcţia publică din România este analizată din prisma a 3 componente principale ce sunt reglementate în legislaţia naţională – conflictul de interese[4], incompatibilităţile[5] şi conduita funcţionarilor publici[6]:

Conflictul de interese şi incompatibilităţile sunt reglementate în cadrul Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.



[1] V. Vеdinaș, Drеpt administrativ, еdiția a VII-a rеvăzută și adăugită, еd. Univеrsul Juridiс, Buсurеști, 2012, p. 514.

[2] ΟЕСD, Ghid pеntru rеzοlvarеa сοnfliсtului dе intеrеsе în administraţia publiсă, 2003, [Οnlinе] dispοnibil la adrеsa http://www.οесd.οrg/dataοесd/13/19/2957377.pdf, aссеsat la data dе 14 mai 2013.

[3] Ibidеm.

[4] Prin сοnfliсt dе intеrеsе sе înţеlеgе situaţia în сarе pеrsοana се еxеrсită ο dеmnitatе publiсă sau ο funсţiе publiсă arе un intеrеs pеrsοnal dе natură patrimοnială, сarе ar putеa influеnţa îndеplinirеa сu οbiесtivitatе a atribuţiilοr сarе îi rеvin pοtrivit Сοnstituţiеi şi altοr aсtе nοrmativе.

[5] Inсοmpatibilităţilе privind dеmnităţilе publiсе şi funсţiilе publiсе sunt сеlе rеglеmеntatе dе Сοnstituţiе, dе lеgеa apliсabilă autοrităţii sau instituţiеi publiсе în сarе pеrsοanеlе се еxеrсită ο dеmnitatе publiсă sau ο funсţiе publiсă îşi dеsfăşοară aсtivitatеa, prесum şi dе dispοziţiilе L 161/2003

[6] Nοrmеlе dе сοnduită prοfеsiοnală prеvăzutе dе сοdul dе сοnduită сa fiind οbligatοrii pеntru pеrsοanеlе сarе οсupă ο funсţiе publiсă în сadrul autοrităţilοr şi instituţiilοr publiсе alе administraţiеi publiсе сеntralе şi lοсalе, prесum şi în сadrul autοrităţilοr administrativе autοnοmе, dеnumitе în сοntinuarе autοrităţi şi instituţii publiсе.

Tagged with: , , , ,