Lucrare de licență: Adoptarea monedei Euro de către România

Cuprinsul lucrării de licență Adoptarea monedei Euro de către România

LISTA ABREVIERILOR 3
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. INTEGRAREA MONETARĂ EUROPEANĂ. PRINCIPII. CERINŢE. EXPERIENŢE 7
1.1. Metodologie – efecte directe şi indirecte privind zona EURO 8
1.1.1. Fundamente teoretice şi practice privind zona euro 8
1.1.2. Banca Centrală Europeană. responsabilităţi instituţionale privind zona euro 9
1.1.3. Pactul de stabilitate şi creştere – suport al zonei euro 11
1.2. Impactul monedei unice europene. Tehnici specifice 13
1.2.1. Euro şi inflaţia 14
1.2.2. Euro şi piaţa financiară 14
1.2.3. Trading şi investiţii în eurozonă 16
1.2.4. Euro şi politica fiscală 18
1.3. Euromoneda. Impactul în contextul economiei moderne 24
1.3.1. Implicaţii ale extinderii eurozonei 24
1.3.2. Moneda euro. Impact în contextul sistemelor monetare actuale 26
1.3.3. Euro. Implicaţii financiare pentru ţările din afara uniunii europene 36
1.4. Concluziile capitolului 40
CAPITOLUL AL II-LEA. STRATEGIE ŞI POLITICI PRIVIND ADOPTAREA EURO ÎN ROMÂNIA. ROLUL BĂNCII NAŢIONALE ŞI AL INSTITUŢIILOR GUVERNAMENTALE 42
2.1. Politica Băncii Naţionale privind adoptarea monedei euro în România 44
2.1.1. Abordări moderne privind politicile monetare de adoptare a euro 45
2.1.2. Specificul BNR privind politica de adoptare a euro 48
2.2. Caracteristicile programului de convergenţă 2011 – 2014 privind adoptarea euro 61
2.3. Limite. Restricţii ale aplicării programului de convergenţă 68
2.4. Concluziile capitolului 71
CAPITOLUL AL III-LEA. IMPACTUL ADOPTĂRII EURO ASUPRA MEDIULUI FINANCIAR – BANCAR 73
3.1. Cerinţe administrative ale adoptării monedei unice europene. Riscuri pentru eurosistem 76
3.2. Sincronizarea ciclurilor economice în Europa centrală şi de est. contribuţia monedei unice europene 83
3.3. Modelul Balassa – Samuelson. O sinteză privitoare la România 86
3.4. Adoptarea euro de către România. Impactul asupra mediului financiar – bancar 93
3.4.1. Impactul introducerii monedei unice asupra fluxurilor de capital din România 97
3.4.2. Circulaţia paralelă a monedelor leu – euro. Dubla afişare a preţurilor, dubla circulaţie pe piețele din România 98
3.4.3. Costuri specifice ale adoptării monedei unice europene în mediul financiar – bancar din România 100
3.4.4. Capitalul străin din sistemul bancar românesc – o premisă favorabilă pentru introducerea monedei euro 101
3.5. Concluziile capitolului 102
CAPITOLUL AL IV-LEA. O ANALIZĂ A CORELAŢIILOR MONETARE ŞI FINANCIAR – BANCARE PRIVIND ADOPTAREA EURO 103
CONCLUZII 113
BIBLIOGRAFIE 126

 

Extras din lucrarea de licență Adoptarea monedei Euro de către România

Moneda euro se evidenţiază a fi un instrument al integrării economice depline a spaţiului comunitar şi totodată un accelerator al celei politice. Importanţa monedei euro este relevantă şi pentru alte regiuni, pe plan global, ea primind o poziţie internaţională alături de dolar.

Printre provocările pentru viitor ale monedei euro sunt de enumerat implementarea politicii macroeconomice la nivelul UE, revizuirea Pactului de Stabilitate şi Creştere, efectivitatea guvernării economice în cadrul UEM, competitivitatea şi flexibilitatea modelului economic şi social european (Townsend, 2007:267).

Înregistrările prin intermediul Eurobarometrului arată că euro a devenit un simbol al UE pentru cetăţeni (Fishman & Messina, 2006:69). După introducerea efectivă în 2002, euro a început să fie perceput ca parte a identităţii europene. Astfel, într-un studiu efectuat de Eurobarometer referitor la ceea ce reprezintă UE pentru cetăţeni, pe primul loc s-a clasat libertatea de mişcare cu 50% dintre respondenţi, urmată de euro cu 49%.

Raporturile în UEM privind creşterea economică sunt complexe şi variate. Sunt de diferenţiat efecte directe şi indirecte care se suprapun sau se influenţează reciproc. Dat fiind că intervalul de timp analizat se întinde abia pe o perioadă de 10 ani, iar creşterea economică este un proces extins în timp, studiile de piaţă demonstrează doar empiric fenomenul general al creşterii economice. Unii indicatori, precum scăderea costurilor de tranzacţie au un efect pozitiv cuantificat la 0,3-0,5% din PIB. Apoi, eliminarea riscului ratei de schimb avantajează investiţiile şi creşterea economică. În 1997 studiile de conjunctură prognozau o creştere economică în zona euro în primii 5 ani de până la 3%. În 2008 un studiu realizat de Barrell (IdW, 2008:61) a cuantificat creşterea performanţei economice la aproximativ 2% în Germania, Franţa, Italia, Belgia şi Olanda.

UEM s-a dovedit a contribui la o disciplină bugetară reală în statele membre. Prin reformele instituţionale de tipul PSC, statele care intră în UE adoptă politici financiare orientate înspre îndeplinirea mandatului BCE privind stabilitatea financiară şi reforma sistemelor sociale.

Integrarea pieţelor financiare este realizată pe piaţa monetară sau în curs de armonizare pe aceea a titlurilor de stat (Liebscher, 2006:463). UEM a permis crearea acestei pieţe financiare de mari dimensiuni la nivelul ţărilor participante. Aceste aspecte sunt relevante mai ales pentru finanţarea firmelor pe piaţa financiară.

Viitorul rol al monedei unice – aşa cum am enunţat pe parcursul acestui capitol – depinde de funcţiile de monedă ancoră, de rezervă, de intervenţie şi de schimb. Definitoriu este şi procesul integrării pieţelor financiare în UEM şi extinderea euro prin lărgirea UEM cu noi membri, în special cu Marea Britanie. Danemarca ar putea intra în zona euro după experienţa crizei economice şi financiare.

Rolul internaţional al euro depinde şi de evoluţia performanţelor economice a zonei euro în comparaţie cu SUA. Zona euro trebuie să-şi mărească ratele de creştere economică, prin intensificarea flexibilităţii structurale, conform

Agendei Lisabona (Agenda Lisabona, 2009). Percepţia privind o posibilă devalorizare a dolarului în raport cu euro poate favoriza creşterea rolului internaţional al monedei unice.

Mandatul BCE prevede explicit garantarea stabilităţii interne a monedei unice şi în acest sens a stabilit o evoluţie pozitivă în asigurarea stabilităţii preţurilor. BCE va continua politica sa de a se abţine, a încuraja sau a împiedica în mod direct utilizarea monedei unice în afara zonei euro. Astfel, rolul internaţional al monedei unice va fi decis de către forţele pieţei.

Tagged with: , , ,