Lucrare de diplomă: Statutul juridic al primarului

Cuprinsul lucrării de licență: Statutul juridic al primarului

Statutul juridic al primarului

INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I. SCURT ISTORIC AL INSTITUȚIEI PRIMARULUI ÎN ROMÂNIA 5
1.1. Administrația publică locală. Scurt istoric 5
1.2. Începutul instituţiei primarului în România 9
1.3. Istoria constituţională şi legală a instituţiei primarului 11
CAPITOLUL II. INSTITUȚIA PRIMARULUI ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV 16
2.1. Protecţia legală a primarului în calitatea sa de ales local 16
2.2. Incompatibilităţile funcţiei de primar 21
2.3. Drepturile primarului 24
2.4. Obligaţiile primarului 25
2.5. Atribuţiile primarului 26
2.6. Actele primarului 28
2.7. Suspendarea mandatului primarului 29
2.8. Încetarea mandatului primarului 30
CAPITOLUL III. STATUTUL JURIDIC AL PRIMARULUI 34
3.1. Statutul primarului ca autoritate ce reprezintă puterea statală 40
3.2. Statutul primarului ca autoritate care reprezintă colectivitatea locala care l-a ales 41
CONCLUZII ȘI PROPUNERI 44
BIBLIOGRAFIE 46

 

Introducerea lucrării de licență: Statutul juridic al primarului

Motivația alegerii acestei lucrări de licență se regăsește în importanța tot mai mare pe care o are instituția primarului în cadrul administrației românești. Odată cu realizarea principiului descentralizării, pe fondul integrării efective în Uniunea Europeană, rolul autorităților locale este tot mai important. În aceste condiții, studiul statului juridic al primarului devine o necesitate.

Pentru a înțelege statutul juridic al primarului este nevoie de unele precizări prealabile. Astfel, potrivit legii, comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii. Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. Este declarat primar, candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Anul 2011 a venit cu o noutate în materia alegerii primarilor. Astfel, conform legii „este ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin”[1]. Modificarea modului în care este ales primarul a fost primită cu multe critici din partea specialiștilor. Aceștia își motivează poziția în primul rând prin lipsa de reprezentativitate cu care se va confrunta alesul local.

Dosarul format pentru primar, potrivit dispoziţiilor Legii nr.67/2004, de către biroul electoral de circumscripţie, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii acestui birou, se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr.215/2001, cu modificările ulterioare.[2]

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei, care verifică legalitatea operaţiunilor votării şi constată inexistenţa incompatibilităţilor pentru ocuparea acestei funcţii.

Alegerea poate fi însă şi invalidată în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau atunci când alegerea s-a făcut prin fraudă electorală.

Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau după caz, într-o şedinţă extraordinară ulterioară, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei.

În caz de invalidare a alegerii primarului. Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor în termen de cel mult 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti privind invalidarea primarului, în condiţiile legii.

Statutul juridic de ales al primarului îi recunoaşte expres calitatea de şef al administraţiei publice locale eliminându-se, în acest sens, situaţiile confuze din trecut când un primar, putea fi suspendat din funcţie perioade lungi de timp fără a se stabili definitiv vinovăţia sa, fără a putea activa şi fără surse de venit;

Prin statutul juridic al primarului se stabilesc cazurile când primarul poate fi suspendat din funcţie, se acordă dreptul consiliilor locale de a stabili numărul de viceprimari în dependenţă de necesitate; se statuează expres că eliberare din funcţie a viceprimarului trebuie să se realizeze în conformitate cu legislaţia muncii . De asemenea, primarii şi viceprimarii, sub aspectul salarizării şi garanţiilor sociale sunt asimilaţi funcţionarilor publici. Aceste prevederi au menirea de a întări autonomia decizională a autorităţilor publice locale executive



[1] Expunerea de motive a inițiatorilor: „Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale reglementează regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale – consilii locale, consilii judeţene, primarii comunelor, oraşelor municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi a primarului general al municipiului Bucureşti.

Prin modificările şi completările aduse legii sus menţionate, alegerile pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean sunt tratate diferit faţă de alegerile pentru funcţia de primar.

Astfel, preşedintele consiliului judeţean este ales din primul tur de scrutin dintre candidaţii care au întrunit cel mai mare număr de voturi valabile exprimate, iar primarul este ales dacă a întrunit majoritatea voturilor valabile exprimate.

Având în vedere actuala criză financiară, care afectează drastic bugetul de stat şi bugetele locale, şi pentru un tratament egal, propunem prin actul normativ iniţiat, ca alegerea primarilor să se efectueze identic cu cea a preşedinţilor consiliilor judeţene, adică într-un singur tur de scrutin, dacă nu există balotaj.”

[2] Dana APOSTOL TOFAN, Drept administrativ, vol. I, ed. a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 168;

Tagged with: , , , , ,