Lucrare de diplomă: Notarea unor drepturi, fapte și raporturi juridice în cartea funciară

Cuprinsul lucrării de licență

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I. PUBLICITATEA IMOBILIARĂ. CARTEA FUNCIARĂ. ASPECTE GENERALE 5
1.1. Evidenţa cadastral-juridică 5
1.2. Cuprinsul cărţii funciare 9
1.3. Principiile sau regulile după care se conduc cărţile funciare 16
CAPITOLUL II. ÎNSCRIERILE ÎN CARTEA FUNCIARĂ 27
2.1. Definire. Obiect 27
2.2. Înscrisurile care stau la baza intabulării şi înscrierii provizorii 29
2.3. Înscrierea provizorie 32
2.4. Notarea 36
2.5. Procedura de înscriere în cartea funciară 39
2.6. Procedura de soluţionare a cererilor 41
2.7. Proceduri speciale 48
CAPITOLUL III. MODUL DE ÎNSCRIERE A DREPTURILOR REALE ÎN CARTEA FUNCIARĂ 50
3.1. Înscrisurile specifice 50
3.1.1. Înscrierea contractelor 50
3.1.2. Înscrierea hotărârilor judecătoreşti 59
3.1.3. Înscrierea hotărârilor administrative 60
3.2. Înscrierea drepturilor tabulare 67
3.2.1. Intabularea dreptului de proprietate 67
3.2.2. Intabularea dreptului de superficie 71
3.2.3. Intabularea dreptului de uz, de uzufruct şi de abitaţie 72
CONCLUZII 76
BIBLIOGRAFIE 79

 

Introducerea lucrării de licență

 

Istoric vorbind, din cauza împrejurărilor speciale care au marcat evoluţia Principatelor Române către Marea Unire din 1918, s-a ajuns în prezent la coexistenţa mai multor sisteme de publicitate imobiliară și de notarea unor drepturi, fapte și raporturi juridice în cartea funciară, cu precizarea că au existat şi sisteme intermediare, a căror importanţă este însă mai curând strict istorică şi pe care, din acest motiv, nu le vom supune analizei. Sistemele de publicitate imobiliară sunt:
• sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni inspirat din codul napoleonian, specific Vechiului Regat (Muntenia, Moldova, Oltenia şi Dobrogea) lua în evidenţă persoanele care erau titulari, înstrăinători sau dobânditori de drepturi reale imobiliare, neînregistrând şi imobilele, astfel apărând necesitatea schimbării lui. Registrele folosite în cadrul acestui sistem sunt în număr de trei şi anume: registrul de transcriere a mutaţiilor sau strămutării proprietăţii, registrul de inscripţie a ipotecilor şi a privilegiilor şi registrul pentru transcrierea comanda-mentelor. Sunt omise de la obligaţia înscrierii acte de o importanţă evidentă cum ar fi: transmiterea drepturilor reale imobiliare pentru cauză de moarte, în urma încheierii unui partaj convenţional, sau a intervenirii partajului judiciar, uzucapiunea, sau accesiunea;
• sistemul cărţii funciare, folosit în Transilvania, Banat, Maramureş, Crişana şi Bucovina, de inspiraţie austriacă şi reglementat ulterior prin Decretul- lege nr. 115/1938, care instituie practic o carte de identitate a imobilului în care sunt înscrise actele şi faptele juridice ce au ca obiect transferul sau constituirea de drepturi reale imobiliare, ori alte operaţiuni privitoare la imobilul în cauză cum ar fi, de pildă, instituirea unei ipoteci. Acest sistem de publicitate imobiliară prezintă o serie de avantaje evidente faţă de cel al registrelor de transcripţiuni şi inscrip¬ţiuni, datorită accentului pus pe imobil, care are o existenţă îndelungată, şi nu pe persoana titularului dreptului de proprietate, care se poate schimba frecvent. Avantajele ce derivă de aici au condus la dorinţa impunerii sistemului cărţii funciare la nivelul întregii ţări, dar cum acest lucru depinde de efectuarea de măsurători şi întocmirea unor planuri cadastrale riguroase la nivel naţional, nici în prezent nu s-a reuşit implementarea lui deplină;
• sistemul reglementat prin Legea nr. 7/1996, care asigură opozabilitatea erga omnes şi care reglementează trecerea de la celelalte sisteme de publicitate imobiliară la cel al cărţii funciare îndată ce sunt realizate măsurătorile şi planurile cadastrale, până la acea dată coexistând în continuare celelalte sisteme de publicitate imobiliară, aşa cum a fost semnalat şi în literatura de specialitate ;
• sistemul Codului civil în vigoare, al cărţii funciare, care însă, în plus faţă de cel prevăzut de Legea nr. 7/1996, instituie, pe lângă alte reguli specifice, obligativitatea parcurgerii formalităţilor publicităţii imobiliare pentru obţinerea efectului constitutiv sau translativ de proprietate.
Notarea în cartea funciară, spre deosebire de intabulare și înscrierea provizorie, are ca obiect drepturi personale, fapte sau alte raporturi juridice, a căror notare a fost impusă sau permisă în cadrul Codului Civil sau prin efectul unu alt act normativ, nefiind așadar permisă notarea altor drepturi sau împrejurări neprevăzute de lege.

Tagged with: , , , ,