Lucrare de diplomă: Munca la negru

Cuprinsul lucrării de licență Munca la negru

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I. ECONOMIA SUBTERANĂ. CONCEPT ŞI COMPONENTE 5
1.1. Definițiile economiei subterane 5
1.2. Tipologia activităţilor subterane 11
1.3. Componentele economiei subterane 16
1.4. Globalizarea şi evoluţia economiei subterane 18
CAPITOLUL II. MUNCA LA NEGRU – FORMĂ A ECONOMIEI SUBTERANE 22
2.1. Conceptul de muncă la negru 22
2.2. Activităţile specifice muncii la negru 24
2.3 Consecintele muncii la negru 25
2.4 Căi şi modalităţi de combaterea muncii la negru 29
CAPITOLUL III. MUNCA LA NEGRU ÎN ROMÂNIA. STUDIU DE CAZ 31
3.1. Legislaţia privind munca la negru în România 31
3.1.1. Reglementarea în Codul Muncii modificat în 2011 31
3.1.2. Munca la negru în reglementarea altor acte normative 35
3.2. Evoluţia muncii la negru în România 38
3.3. Combaterea muncii la negru în România 50
CONCLUZII ȘI PROPUNERI 53
BIBLIOGRAFIE 55

 

Extras din lucrarea de licență Munca la negru

De asemenea, stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispoziţiilor legale se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei. Art. 11 din Codul Muncii, republicat, prevede expres: „Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă”. [1]

În art. 17 din Codul Muncii, republicat, sunt prevăzute clauzele generale care pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă. În principal, acestea se referă la:

  • identitatea părţilor;
  • locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
  • sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
  • funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului;
  • criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului; riscurile specifice postului; data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;
  • în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora; durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
  • condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
  • salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariate, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul;
  • durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână;
  •  indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului;
  • durata perioadei de probă.[2]


[1] R. G. Cristescu, C. Cristescu, op. cit., p. 73;

[2] A. Țiclea, op. cit. , p. 91;

Tagged with: , , ,