Lucrare de diplomă: Constatarea tehnico științifică și expertiza criminalistică

Cuprinsul lucrării de licență

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I. CONSTĂRILE TEHNICO-ŞTIINŢIFICE 5
1.1. Aspecte generale 5
1.2. Specialiştii abilităţi să efectueze constatări tehnico ştiinţifice 9
1.3. Modul de dispunere a constatării tehnico ştiinţifice 11
CAPITOLUL II. EXPERTIZA CRIMINALISTICĂ. ASPECTE GENERALE 13
2.1. Expertiza ca mijloc de probă în procesul jurisdicţional 14
2.1.1. Noțiune 14
2.1.2. Definiție, caracteristici, opinii doctrinare şi din practica instanţelor 15
2.1.3. Opinii privitoare la valoarea probantă a expertizelor criminalistice 17
2.2. Clasificarea expertizelor în raport de natura și specificul probei examinate 18
2.3. Efectuarea expertizelor, modalităţi de organizare a efectuării expertizelor criminalistice 20
2.4. Dispunerea efectuării expertizelor criminalistice 20
2.5. Identificarea tehnico – ştiinţifică şi expertiza criminalistică 22
2.6. Sistemul unităților și laboratoarelor de expertiză criminalistică 23
2.7. Reguli tactice aplicate îndispunerea constatărilor tehnico-științifice și a expertizelor criminalistice 26
2.8. Tactica efectuării expertizelor criminalistice 29
2.9. Elemente tactice aplicate în aprecierea și valorificarea concluziilor expertizei de către organele judiciare 31
CAPITOLUL III. ELEMENTE DE APROPIERE ŞI DE DIFERENŢIERE ÎNTRE CONSTATAREA TEHNICO-ŞTIINŢIFICA ŞI EXPERTIZA CRIMINALISTICĂ. STUDIU DE CAZ 36
CONCLUZII 63
BIBLIOGRAFIE 66

 

Introducerea lucrării de licență

Constatarea tehnico științifică și expertiza criminalistică

În ultimele decenii, criminalistica mondială a înregistrat progrese deosebite, vizibile, pentru toată lumea. Acest lucru i-a determinat pe unii teoreticieni ai dreptului penal să afirme că în domeniul realizării justiţiei, secolul al XX-lea şi, este de presupus şi cel care va urma s-ar caracteriza prin ponderea fără precedent a probaţiunii ştiinţifice. Dezvoltarea ştiinţelor forensic s-a simţit şi în România, însă la cote incomparabil mai mici în raport nu numai cu ţările dezvoltate, dar şi faţă de alte ţări ca de exemplu Polonia.

Realizările criminalisticii vizează, îndeosebi, metode şi procedeele de investigaţie. Aplicarea la domeniul criminalisticii a unor rezultate obţinute de cercetarea fundamentală a permis crearea unor tehnici noi de investigaţie şi în acelaşi timp, modernizarea, optimizarea unor metode de lucru consacrate.

Orice ştiinţă în plină dezvoltare trebuie să îşi verifice din când în când fundamentele teoretice, infrastructura logică ce îi conferă credibilitate pe plan cognitiv.

Acest demers se dovedeşte a fi deosebit de important pentru criminalistică dacă se are în vedere faptul că aceasta este o ştiinţă tânără ai cărei promotori au luptat din greu pentru recunoaşterea sa ca disciplină autonomă.

Sunt semnale, însă, că reviziile teoretice, preocupările legate de acest aspect au fost lăsate pe un plan secundar, dacă nu chiar abandonate în mare măsură. Cel puţin pentru România apare destul de clar faptul că interesul pentru problemele teoretice ale expertizei este destul de scăzut. Cu câteva excepţii, cărţile de criminalistică apărute în ultimii ani vădesc o preocupare aproape exclusivă faţă de aspectele tehnice ale unui domeniu sau altul.

Schimbările de esenţă petrecute în societatea românească, realizările obţinute pe linia consolidării democraţiei şi făuririi statului de drept impun crearea unui cadru – legislativ şi organizatoric – menit să contribuie la prevenirea şi combaterea eficace a criminalităţii.

Viaţa, integritatea corporală şi sănătatea persoanei, avutul public şi privat, sănătatea publică reprezintă valori fundamentale ale societăţii, iar formarea, desfăşurarea şi dezvoltarea normală a relaţiilor sociale legate de ocrotirea lor juridică nu este posibilă fără combaterea cu fermitate a tuturor faptelor ce aduc atingere într-un fel sau altul acestor valori.

În acest context, Criminalistica abordează cercetarea infracţiunilor contra persoanei – omor, pruncucidere, vătămare corporală şi cele privitoare la viaţa sexuală – a celor îndreptate împotriva patrimoniului – furtul, tâlhăria, delapidarea şi înşelăciunea, contra sănătăţii publice – traficul de stupefiante, precum şi a celor referitoare la regimul stabilit pentru unele activităţi reglementate de lege – nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materialelor explozive şi încălcarea regimului instituit pentru trecerea frontierei de stat a României – într-o concepţie unitară, evidenţiind pericolul deosebit al acestor fapte.

Tagged with: , , , ,