Angajamentul unilateral în dreptul francez

Articolul „ Angajamentul unilateral în dreptul francez ” este parte a unei lucrări de licență.

Nu găsești ce cauți? Comandă lucrări de licență, referate, studii de caz sau orice alt proiect științific!

Problema actului unilateral ca izvor de obligaţii civile este controversată în doctrina franceză, în condiţiile în care Codul civil francez nu prevede expres o asemenea sursă de obligaţii civile. În general, doctrina franceză s-a pronunţat în sensul că promisiunea publică de recompensă este doar o ofertă, iar oferta este revocabilă atâta timp cât n-a fost acceptată de un terţ. Printre cei care au aderat la teoria actului unilateral ca izvor de obligaţii civile se numără M.M. Collin et Capitant şi M. Demogue. Aceştia au sesizat că numai actul unilateral poate da posibilitatea unei persoane de a deveni creditor emam ignor as, iar în cazul promisiunii publice de recompensă nu s-ar justifica în nici un fel refuzul de a acorda recompensa aceluia care a acţionat ignorând promisiunea.

Deosebit de interesantă este jurisprudenţa franceză care s-a raliat teoriei angajamentului unilateral în motivarea unor soluţii[1].

Astfel, în materie comercială, instanţele franceze au aplicat teoria angajamentului unilateral cu privire la titlurile de valoare negociabile, subscripţia de acţiuni, constituirea societăţilor comerciale unipersonale, vânzările internaţionale de mărfuri şi „mesajele publicitare”. Acestea din urmă reprezintă o practică destul de răspândită în materia vânzării prin corespondenţă, constând în faptul că societatea vânzătoare pune în vedere consumatorilor că au posibilitatea de a câştiga, prin tragere la sorţi, anumite mărfuri.

În materie civilă, natura juridică a ofertei şi a promisiunii publice de recompensă este controversată. Pe de altă parte, Curtea de Casaţie s-a pronunţat în sensul că transformarea unei obligaţii naturale într-o obligaţie civilă perfectă se poate realiza prin mecanismul angajamentului unilateral.

În sfârşit, unii autori consideră că teoria angajamentului unilateral fundamentează instituţia stipulaţiei pentru altul.


[1] Vasilеscu P., οp.cit., p. 125.

Tagged with: , , , ,